Eu nu exist

Urăsc să îţi spun "Te iubesc!". Mi se par cuvinte false şi perfide, Care nu îmi aduc alinarea  Şi care nu exprimă sentimentele  Pe care ţi le port în piept, în suflet şi în gând. Suntem idioţi Dacă credem că două cuvinte, "Te iubesc!", Vor putea însuma vreodată Infinitatea de amor pe care ţi-o port Şi pe care probabil Ţi-o voi purta mereu! Suntem idioți Dacă credem că două cuvinte, "Te iubesc!", Ne vor putea aduce vreodată alinarea  Şi consolare în nopţile de vară  În care sufletul ne macină  Cu amintiri şi iluzii creând   Fantasme pregătite să ne muşte din inima. " Te iubesc!". Sună nesincer şi nu îmi crează decât repulsie Şi un gol în inimă .  Nu îmi spune decât că îţi mişti buzele- Buzele dulci ca veninul Şi amare ca mierea . "Te iubesc". Sună idiotic de nesincer . E ironic de cîte ori am simţit  Ca aduc mai multă suferinţă şi durere. Aceste cuvinte! "Te iubesc!". Mă fac să zbier de durere la gândul Că tu ai putea să îmi sp...

Sunt flămândă de iubirea Unui geniu romantic , Care mă aşteaptă singuratic In cafenele pustii. Cafenelele sărace  De la colţul străzilor surpate, Au fost părăsite de timp Şi uitate de moarte. Citadele sinistre Ce adăpostesc haos: Haos fierbinte şi haos nebun, Haos tandru şi haos romantic. Dansăm în vânt  Şi ne aruncăm în flori de cireş ofilite  Aruncate de întuneric pe străzi- Nu ne pasă! De ce ne-ar pasa , Când ştiu ce simt ! Te văd , te iubesc . Te uit , te iubesc. Te iubesc , te iubesc. La revedere! Mă întorc!

     Vad pe un cer cenusiu pasari derutate de vant si de rece. Una ici si una colo zboara in zig-zag bete de frig .    Altele se pierd , altele poate fug ca adolescentii care nu isi gasesc locul si altele merg inainte in speranta ca vor gasi o viata mai buna , efect de turma poate .     Puii au invatat de mult sa zboare. Ii priveam cum se avantau mandri spre cer dar cu luare aminte de legenda lui Icar.    Altii au ramas in urma suicidali . Rebelii? Rebelii asteapta sa plece pe ultima suta de metri intr-o directie aleasa de ei si nu de turma . Altii cauta aventuri  pe cand ceilalti prefera siguranta . Si e oare atat de sigur in turma?    Chiar daca esti in turma tot poti sa mori doar ca mori ca ceilalti , nu cu ceilalti doar CA ceilalti , insa daca esti o pasare ciudata poti muri unic si cu splendoare. Dar tot mori .     E urata moartea dar nu m-as astepta nici sa fie Miss Universe. As vrea sa fie macar draguta (sper c...

Hai sa ne ingropam in toamna si sa ne tinem de maini sub frunze arse de soare . Hai sa ne intoxicam cu miros de frunze arse pe un pamant prea rigid ca sa ne mai spuna ce il doare. Hai sa radem de jocul cearsafurilor in bataia vantului rece tomnatic. Hai sa incercam iar sa ne amintim cum era pe cand eram copii si stateam la umbra unui nuc ce intra lent intr-o stare de hibernare. Hai sa  fim imaturi si sa ne batem cu frunze moarte lasand pamantul rece. Hai sa plangem  ca numai ploua cu tunete si fulgere si ca trebuie sa ascultam o noapte taciturna. Hai sa ne petrecem serile la umbra unor pruni goliti de mainile gospodarilor. Hai sa prindem greierii pana nu ingheata pentru a ne tine companie . Hai sa descoperim peisaje noi . Hai sa mangaiem si sa consolam petalele crinilor uscati. Hai sa fim irationali stand noapte si cautand ceva pe un cer intunecat. Hai sa ne imbolnavim....sau mai bine hai sa nu! Hai sa citim carti vechi pe o iarba uscata panditi de un soare din ce in ce mai pa...

   Aleargă sau ia-ți bicicleta și pedalează atât de repede încât sa simți aerul cum își plimba degetele prin parul tău sau scoate capul pe geamul unei mașini sau autobuz (deși nu e la fel de sigur) sau pur și simplu ieși afara pe o vreme furtunoasa .   Ce vreau sa spun este : SIMTE!  Poate sunt anormala dar pentru mine vantul are miros de iasomie .  De fiecare data când scot capul pe geamul autobuzului nu inspir altceva decât vânt cu miros de iasomie. Fie iarna, fie vara pentru mine vântul are aceeași aroma de iasomie înflorită din plin , iasomie proaspătă de dimineață , iasomie neîntinată de nici o creatura , iasomie pura.  Simte vântul , aerul și natura! Poate într-o viata anterioara am fost un câine căci sa simt...

Locuiesc într-o zona retrasă de zgomotele oraşului agitat . Adesea am regretat dar acum am învăţat să apreciez liniştea naturii şi când spun liniştea mă refer la toate zgomotele naturii : cântecul păsărilor , foşnetul frunzelor sau șuietul vântului . E adevarat că în zona aceasta nu ai la fel de multe posibilităţ i dar deasemenea nu ai la fel de multe tentaţii. Am învăţat că e atât de frumos să vezi lucrurile pe care în trecut le ignorai . O persoană care trăieşte în inima oraşului odată m-a întrebat: " Tu ce faci să te distrezi , să te simţi bine? Unde stai tu , nu văd să ai prea multe activităţi .Nu te plictiseşti?" şi am rămas fără cuvinte surprinsă că nu simţeam nici o clipă resentiment faţă de zona aceasta căci este locul copilăriei mele fără de care nu aş mai fi persoana care sunt astăzi . La început nu ştiam ce să răspund . Am rămas prinsă în gândurile mele şi apoi s-a revărsat o avalanşa de amintiri şi am răspuns : " Cât timp acorzi unei frunze care cade dintr-un...