Mătur străzile în lung și-n lat, cu paşii mici ce-i târșâi cu lene pe ciment. Mătur de pe stradă voci, și le arunc peste gard în curţile oamenilor. Poate doar așa, nu se vor mai simţi triste și singure. Oamenii au plecat. Casele devin părăsite. vezi câte un aragaz aruncat în curte Poate, doar poate Și-or coace găinile O viață..
Scrieri din adolescență