Eu nu exist

   De prea multe ori mi-am pus intrebarea asta. Ma bantuie chiar uneori. Pentru ca trebuie sa recunosti ca de multe ori se comporta neobisnuit de omeneste. Ai crede ca comportamentul lor pisicesc e doar o mare farsa. Te pacalesc in a crede ca sunt prostute si neajutorate si ca tot ceea ce pot face sunt lucruri puerile dar defapt sunt genii malefice care asteapta orice sansa sa te ucida in somn. Recent am achizitionat trei pisici. In total am patru. Da! Stiu: "Femeia nebuna cu pisici" . Dar nu. Nici pe departe. Sunt doar dragalase. Initial am avut un motan care a crescut mare, lenes si irascibil . Cu prima ocazie te zgarie de te omoara. A implinit patru ani. Mi se facuse dor de un pisic asa ca am facut rost de o pisica aproape siameza . Ceilalti doi au fost bonus.  I-am gasit. Erau amarati si speriati . I-am adoptat. Totalul? Trei pisici si un motan . Trebuie sa fie in al noulea cer. Trebuie sa admit ca atunci cand ma uit la ele fiecare are o personalitate individuala, un comp

Sunt aici. Exist!

Noaptea târziu,   Îmi plimb ochii pe întuneric Şi caut să mă agăţ  De cea mai mică sclipire. Noaptea târziu, Citesc în cearşaful şifonat Povestea noastră. Fără izbândă , de-altfel. Noaptea târziu, Ascult ticăitul enervant Al ceasului  Şi murmurul casei. Noaptea târziu, Strâng în podul palmei, Şoapte şi suspine Cu care să alimentez Lampa viselor . Noaptea târziu, Mă gândesc la tine!

Vreau să îţi muşc uşor gâtul  Şi să îţi simt răsuflarea greoaie ,  Atingându-mi părul. Vreau să îţi sărut pieptul lat Iar tu să îmi săruţi creştetul. Vreau să îţi răsfăţ cu sărutări Ochii , buzele şi fruntea  Iar tu să le accepţi pe toate Ca pe nişte daruri cereşti. Vreau să mă iei în braţe Şi să mă laşi să dorm pe pieptul tău, Să îţi simt bătăile inimii Şi să îţi simt viaţa . Dar cel mai mult vreau ca tu Să îmi săruţi buzele, Să îmi muşti din umeri Şi să ne pierdem în cearşafuri . Întrebarea e: "Îmi permiţi?"

Urăsc să îţi spun "Te iubesc!". Mi se par cuvinte false şi perfide, Care nu îmi aduc alinarea  Şi care nu exprimă sentimentele  Pe care ţi le port în piept, în suflet şi în gând. Suntem idioţi Dacă credem că două cuvinte, "Te iubesc!", Vor putea însuma vreodată Infinitatea de amor pe care ţi-o port Şi pe care probabil Ţi-o voi purta mereu! Suntem idioți Dacă credem că două cuvinte, "Te iubesc!", Ne vor putea aduce vreodată alinarea  Şi consolare în nopţile de vară  În care sufletul ne macină  Cu amintiri şi iluzii creând   Fantasme pregătite să ne muşte din inima. " Te iubesc!". Sună nesincer şi nu îmi crează decât repulsie Şi un gol în inimă .  Nu îmi spune decât că îţi mişti buzele- Buzele dulci ca veninul Şi amare ca mierea . "Te iubesc". Sună idiotic de nesincer . E ironic de cîte ori am simţit  Ca aduc mai multă suferinţă şi durere. Aceste cuvinte! "Te iubesc!". Mă fac să zbier de durere la gândul Că tu ai putea să îmi sp

Sunt flămândă de iubirea Unui geniu romantic , Care mă aşteaptă singuratic In cafenele pustii. Cafenelele sărace  De la colţul străzilor surpate, Au fost părăsite de timp Şi uitate de moarte. Citadele sinistre Ce adăpostesc haos: Haos fierbinte şi haos nebun, Haos tandru şi haos romantic. Dansăm în vânt  Şi ne aruncăm în flori de cireş ofilite  Aruncate de întuneric pe străzi- Nu ne pasă! De ce ne-ar pasa , Când ştiu ce simt ! Te văd , te iubesc . Te uit , te iubesc. Te iubesc , te iubesc. La revedere! Mă întorc!

Ma uit la degetele mele patate cu tus negru si acuarele albastre de parca ar fi straine de mine . Mi se par atat de stranii . Totul mi se pare straniu  in aceasta primavara rece la ora 3 dimineata . E straniu ca ma doare gatul si e straniu cum se vad umbrele aruncate prin camera . E stranie perdeaua verde de pe geam care pare ca imi ascunde alte lucruri stranii . Totul e straniu , straniu , straniu , straniu . Pana si cuvantul "straniu" mi se pare ...straniu . Ma consolez cu jazz si cu sunetul tastelor . Ma simt straniu si am sentimente stranii . As putea pronunta acest cuvant de mii de ori "straniu".Suna armonios de straniu . Vreau sa iubesc si sa fiu iubita de un pictor . Un pictor genial care lucreaza cu tus si acuarele albastre. Care are degetele patate cu tus si peretii patati cu acuarele . Vreau sa ma indragostesc de un pictor a carui piele e intoxicata cu pigmenti colorati . Un pictor genial ale carui degete innegrite de tus sunt in contrast cu pielea mea . U

Nu as fi crezut ca copilul micut cu parul cret si ochi mari va ajunge la varsta maturitatii crezand ca dragostea adevarata nu exista si ca acest minunat si atat de indispensabil sentiment ar fi mai bine daca ar fi lasat acasa . Ma amorezez ca un copil de persoane atat de nepotrivite si regret amarnic de fiecare data . As vrea sa fi putut trai in alt deceniu . Sa ma fi nascut prin anul 1915 , nu m-ar fi deranjat razboaiele ce aveau sa urmeze atata timp cat as fi avut sansa sa il  cunosc pe Frank Sinatra . Prefer in momentul de fata sa ma indragostesc de vocea calda a unui om mort decat de vocile inselatoare ale celor vii . Il ascult pe Frank Sinatra si tot ce pot sa aud e eleganta , stil si maniere . Tot ce si-ar putea dori o fata . Pare sa fi  fost un adevarat gentleman . Un om șarmant care te-ar fi putut face sa te indragostesti de el dar nu o facea pentru ca era amabil . Parea genul de barbat care te-ar fi  invitat la dansuri lente si te-ar fi cuprins usor cu bratul in jurul taliei s

Constelatii de copii pierduti in stele Vazute toate prin mozaicul    Fara sticla a inimii mele . Alerg galaxiile prin Univers Sa le pun intr-un borcan , Dar ma ratacesc printre planete . Pierduta in Calea Lactee , Ma plimb cu zeii in caleașca Mortuara a lui Hades . Caii negri si hamesiti de carne vie , Ma musca de brat , infometati De sange si suflet viu . Rotile se invart incontrolabil Si sfarma oglinzile destinului . Oglinzi sparte si ghinion nenorocit . Scheletul sufletului meu  Intra sfios in Infern Asteptat de Cerber...  Imi iau Adio!

Probabil ca e in constructia feminina sa ne stabilim inca din tanara pruncie un ideal masculin , un fat-frumos pe cal alb . ...si aceste idealuri ma distrug pe mine asa cum le-a distrus pe sute de femei pana acum. Din fericire am sters calul alb de pe lista inca de cand aveam 13 ani si din fericire multe s-au schimbat in inca 4 ani  de existenta pe acest pamant . Daca ar fi sa te gandesti 4 ani nu suna atat de mult dar eu ii simt ca si cum ar fi fost acum cateva decenii . Curios ! Revenind la Prince Charming . Idealurile se schimba se pare . Nu imi mai doresc acum un Fat Frumos blond cu ochi albastri cu cal alb si cu o imparatie la picioare . Dar ce imi doresc? Sau Trebuie sa imi doresc ceva? Ca majoritatea persoanelor cele mai inspirate ganduri imi vin in baie . Pentru ca baia este altarul muzei inspiratiei . Ironic! Ceea ce vreau nu se va indeplini niciodata pentru ca e pur fantezie . Ar fi chiar amuzanta existenta unui "tip" care sa indeplineasca toate asa zisele "cri

Cu inimi bolnave de iubire i indoctrinate de parasire Lasam in urma amintirile Si ne scriem viata din nou Fugind la bratul tau , Realizam singuratea  Sufletului meu gol . Ne plimbam agale Pe strazile sterile din Munchen Si nu ne gandeam la timp Ci doar la dragoste. Ma luai usor  Si ma pierdeai  In vitrine colorate  Si-n ochii tai cei goi Ma luam cu tine odata. Priveam cum la bratul ei plecai Si ma lasai in urma  Si acceptam durerea mea Ca nici o alta umbra. Te lasam inainte cu viata ta Si ramaneam in spate , Dar tu te intorceai mereu Si ma scoteai din absurditate Ratai ocazii pentru mine Si mi-ai fost alaturi Cand depresia ma cuprindea Tu ma prindeai de mana . O luam la fuga ca doi copii Instinctiv si apoi deodata . Fugeam din vazul tuturor In gara Munchenului  Ce-a fost odata . Priveam cum rand pe rand  Toti plecau In metro se ingramadeau Priveam cu timpul curge Si tu nu ma priveai . Ai disparut ca o raza Pentru un minut si nimic mai mult Si mi-a fost frica pentru mine Si sufletul meu

Ceata se lasa mai greu  Drumul mai putin vizibil Al inimii mele Ma rataceste pe alte cai. Intr-o camera mica Al unui sat uitat in munti  De la capatul Salzburgului Stateam cu totii in depresii Eram putini cei care eram Eram nebuni de dragoste Eram uitati de ceilalti Eram ai nimanui Pe cand eu pe furis te priveam Iar tu priveai pe alta Si cand privirea-mi surprindeai Zambeam ca nimeni alta. La ora 12 fix In camera din munti Ai fost doborat la pamant De nimeni alta decat Ea Tu cel ce dupa alea ei spuse "Erai fara ratiune ,  Un om prost fara de nume." Si acceptai intr-totul si nu ziceai nimic.. Desi distrus erai si eu distrusa pentru tine. Ai plecat fara un cuvant Si rau imi parea de tine Am fugit dupa tine prin hotel Si te-am consolat cum am stiut mai bine. Fata cu palton rosu ti-a spus ca nu te iubeste dar tu aveai inca ochi doar pentru ea.

Distanta a doua inimi Atata de puerila mi se pare Dar imbratisarea bratelor tale Atata de multa consolare are.. Mergeam la bratul tau agale Pe strazile inerte din Strasbourg Visam la biciclete calatoare Inchiriate de oameni oarecare Visam cu tine la catedrale  Si la dragoste infinita Mergeam cu tine pe stradute  Intortocheate de tragedii pierdute. Am trecut pe langa o cafenea Uitata de lume In care se canta "Fur Elise" Mi-ai dedicat melodia cand am ajuns Si inima mi-a tresaltat de fericire  Profunda si completa. Mergeam agale pe strazile din Strasbourg Cu Notre Dame in spatele nostru  Care ne privea cum il lasam in urma Mergeam la bratul tau  Si iti ascultam confesiunile de dragoste.... Pentru fata in palton rosu care era in fata noastra dar nu ne putea auzi ...

Mi-e frica sa nu afli De tremurul inimii mele Cand te-am simtit aproape In imbratisarea fericirii absolute . Intr-o iarna cumplita in Praga Sufletele noastre sfasiate de suferinta S-au intalnit , s-au contemplat Si s-au alinat. Straini de iubire si extaz , Ne-am gasit in fata turnului cu ceas Cand mi-ai luat mana si mi-ai aratat Valsul vienez al papusilor din ceas. Mi-a inghetat sufletul in Praga Cand am ajuns la capatul podului Ce ne intimida prin statornicie Dar m-ai dezghetat cand m-ai luat de mana. Mi-ai prins mana si am fugit Ca doi nebuni urmariti de lume Am fugit in cautarea fericirii eterne Ca doi bolnavi suferinzi de ciuma. Pe podul Carol din Praga contracronometru Ne-am izbit de oameni  Uimiti de nebunia noastra Am calcat pe rochia miresei de pe pod Si am ras de oamenii ce radeau de noi  Am atins fericirea in bratele tale  Dar eu stiam ca iti doreai pe alta  Fata in palton rosu ne urmarea cum ne pierdeam in multime ...

Bea-ti durerea cu flori de tei Si cauta-ma-n stele . Arata-mi constelatii noi Si plimba-ma prin ele. Budapesta sub cer intunecat Trist oras de lumini incarcat , Cu lumini artificiale De vieti nedatatoare . Trista Budapesta! Atat de trista, Incat nici luna nu o vrea Trista Budapesta ! Atat de trista , Incat pana si cerul fuge de ea . In Budapesta cu tine Am dansat vals pe un vapor intunecat . In Budapesta cu tine Luna plina ni s-a aratat doar cat am dansat. Pe Dunarea salbatica si neimblanzita Martora a atator varsari de sange,  Am dansat un vals vienez stangace . Si pescarusii treziti de zgomotul vaporului Ne-au intampinat pe cand treceam Sub podurile nostalgice. Intr-o Budapesta trista Eu am fost fericita  Alaturi de tine. Dar nu vei sti vreodata , Caci tu visai sa ai in brate fata imbracata in palton rosu.

Ma indragostesc de fantezii Caci fanteziile ma tin in viata. Ma las prada sentimentelor iluzorii si ascult baliverne teatrale . Ma las sa cad de pe surpate catedrale In speranta ca tu ma vei prinde . Dar cad in abis. Tu unde esti? Masca nefericirii mele ma sufoca , Imi sugruma gatul Pe care tu  obisnuiai sa il saruti. Oh! Cum m-ai lasat indragostita De atingerea mortii  , Pe cand tu faceai amor Cu viata. Ma prind in hora cu ingeri Cazuti in umbra . Caci dragostea ne-a adus pe toti Pierduti in intuneric.

Sunt aruncata in abis  De mainile mortificate  Ale stafiilor de Apoi Sunt aruncata in abis  De  priviri ucigatoare Demente si confuze Sunt aruncata in intuneric De atingeri pacatoase Simtite pe piele sfanta Sunt aruncata in ultimul cerc De umbre vii cu ochi de ingeri  Ignorate de muritori  si totusi... atat de reale

În amintirea zilelor sacre din templele nemuritoare Îţi pavez potecile cu meteoriţi sfărmaţi c-un os eteric. Ridic palate în cinstea metamorfozării tale  Şi îţi închin mareţia nopţilor secate de-ntuneric.  Aştept în catedrala uitată de la sfârşitul Lumii . Te caut în marea nesfârşită de care mă desparte Trecutul Aştept pe corabia amneziei mele să te întorci luminii , Să te întorci nemernicit de soarta pe care ţi-a pricinuito trupul . Mă înec în nebuloasele eternităţii tale , Te caut  în marea întunecată de care mă desparte Viitorul , Respir praf de soare şi orbesc de dor nebuniei mele Şi văd că eşti nemuritor ca focul in sălaș de stele .