Eu nu exist

în tine eu în mine tu. Dacă tu ai fi aici eu, Aș culege zâmbete tâmpe, care cad la prima briză de toamnă, de pe fețele oamenilor... Le pun în saci, să am de rezervă pentru zile negre sau pentru la iarnă.. căci noi doi vom fi doi noi. dar, vom avea provizii..

Mătur străzile în lung și-n lat, cu paşii mici ce-i târșâi cu lene pe ciment. Mătur de pe stradă voci, și le arunc peste gard în curţile oamenilor. Poate doar așa, nu se vor mai simţi triste și singure. Oamenii au plecat. Casele devin părăsite. vezi câte un aragaz aruncat în curte Poate, doar poate Și-or coace găinile O viață..

ia spune-mi, pisi. dacă mi-aș cumpăra un radio al sufletului tău, când aș schimba frecvența, aș auzi zgomot static sau aș prinde posturi străine? Sau frecvența ta e pe aceeași undă cu a mea?!